Scurtă introducere la limba esperanto
Despre această pagină
Am scris acest text din curiozitate pentru limbile artificiale/inventate. Nu vorbesc esperanto și nici nu sunt un expert în lingvistică, dar am vrut să scriu un text introductiv despre această limbă datorită lipsei de texte în limba română despre esperanto.
Sursele pe care le-am folosit pentru scrierea acestui text se află la dosul paginii. Lectură plăcută!
Cuprins
- Ce este esperanto?
- Alfabet
- Gramatică
- Cele 16 reguli gramaticale
- Substantivele
- Adjectivele
- Pronumele personal
- Pronumele reflexiv
- Numeralul
- Verbe
- Adverbe
- Prepoziții
- Formarea cuvintelor compuse
- Negarea
- Exprimare direcției
- Prepoziția multifuncțională
- Omiterea vocalei finale
- Vocabular
Ce este esperanto?
Esperanto este cea mai răspândită limbă artificială. Limba a fost lansată în anul 1887 de către L. L. Zamenhof (1859 – 1917), după peste 10 ani de studiu și muncă, cu scopul de a servi ca limbă internațională auxiliară, adică o a doua limbă pentru fiecare om. Esperanto este considerată una dintre cele mai ușoare limbi de învățat deoarece are o gramatică simplă, fără excepții sau verbe neregulate. De asemenea, esperanto are un vocabular simplu, bazat pe lexicul limbilor romanice, germanice și slave.
Numărul de vorbitori de esperanto este greu de stabilit. În funcție de sursă sau de criteriul de numărare, se estimează între 500.000 și circa 3 milioane de vorbitori, din care în jur de 2.000 sunt vorbitori nativi. Limba esperanto are o literatură vastă, de la traduceri și poezii la romane și nuvele originale.
Primul dicționar de esperanto în limba română a apărut în anul 1889. Primul grup esperantist (vorbitor de esperanto) din România a fost înființat în anul 1904 de Heinrich Fischer-Galați (1879 – 1960), care a realizat primele cursuri de esperanto în limba română. Un alt promotor al limbii esperanto în România a fost preotul Andreo Csech (1905 – 1979), care a înființat societăți esperantiste în Cluj și București. Printre colaboratorii lui Andreo Cseh s-a numărat și filolologul Tiberiu Morariu (1901 – 1987), care a fondat în anul 1924 Institutul Esperanto al României.
Alfabetul limbii esperanto
Esperanto este o limbă fonetică, ceea ce înseamnă că toate cuvintele sunt scrise la fel cum sunt pronunțate, ca în limba română. Astfel, alfabetul limbii esperanto folosește o singură literă pentru fiecare sunet, fără ambiguitate.
Aa, Bb, Cc, Ĉĉ, Dd, Ee, Ff, Gg, Ĝĝ, Hh, Ĥĥ, Ii, Jj, Ĵĵ, Kk, Ll, Mm, Nn, Oo, Pp, Rr, Ss, Ŝŝ, Tt, Uu, Ŭŭ, Vv, Zz
Literele Q, W, X sau Y nu sunt folosite decât pentru nume proprii.
Particularități:
- C se pronunță ca Ț-ul românesc
- Ĉ – ca C înainte de E sau I în română
- G – întotdeauna G tare, ca în "Gard"
- Ĝ – G înainte de E sau I
- Ĥ – sunet inexistent în limba română, ca CH în germană "Nacht"
- J – I scurt, ca J in germană sau polonă
- Ĵ – J românesc, ca în "Joc"
- Ŝ – Ș românesc
- Ŭ – U scurt, ca în "Miau"
Vocalele A, E, I, O, U sunt identice cu cele din limba română, spaniolă etc.
În cazul în care literele specifice limbii esperanto nu pot fi folosite datorită unor limitații tehnice, ele pot fi înlocuite cu sistemul X (X-sistemo), prin care se introduce un X după litera care, în scrierea standard, ar avea un diacritic. Astfel, Ŝ devine SX, Ĉ – CX ș.a.m.d.
Gramatică
Cele 16 reguli gramaticale ale limbii esperanto
Gramatica limbii esperanto se bazează pe 16 reguli simple, cu ajutorul cărora se formează toate cuvintele și frazele. Fiecare regulă este descrisă prin sufixul sau prefixul pe care îl primește rădăcina cuvântului, adică forma cea mai simplă care transmite sensul de bază. De exemplu, din rădăcina san, se formează cuvintele: sano (sănătate), sana (sănătos), sani (a fi sănătos) etc.
- Nu există articol nehotărât.
Esperanto are doar articolul hotărât la. - Substantivele se termină în -o.
Ex: suno (soare), knabo (băiat), fajro (foc) etc. - Forma de plural se termină în -j.
Ex: sunoj, knaboj, fajroj etc. - Adjectivele se termină în -a.
Ex: sana (sănătos), seka (sec), varma (cald) etc. - Verbele se termină în -i.
Ex: esti (a fi), paroli (a vorbi), pensi (a gândi) etc. - Adverbele se termină în -e.
Ex: rapide (rapid), bone (bine) etc. - Acuzativul se termină în -n.
Ex: Mi trinkas kafon. (Beau cafea) - Forma de prezent se termină în -as.
Ex: estas, pensas, trinkas etc. - Forma de trecut se termină în -is.
Ex: estis, pensis, trinkis etc. - Forma de viitor se termină în -os.
Ex: estos, pensos, trinkos etc. - Condiționalul se termină în -us.
Ex: Mi trinkus kafon. (Aș bea cafea) - Imperativul se termină în -u.
Ex: Lernu Esperanton! (Învață esperanto!) - Pronumele posesive se formează ca adjectivele.
Ex: mi (eu) – mia (al mea/a mea) - Toate prepozițiile cer nominativul.
Ex: La libro de la knabo. (Cartea băiatului) - Toate cuvintele sunt citite așa cum sunt scrise.
Scrierea este în totalitate fonetică. - Accentul cade întotdeauna pe penultima silabă.
Exemple: salúton (salut), radío, amíko (prieten), esperánto etc.
Substantivele
Așa cum este descris în lista de reguli gramaticale, substantivele în esperanto se termină în -o, forma de plural se termină în -j, iar acuzativul se formează adăugând -n.
Câteva propoziții exemplu:
- Mi lernas Esperanton. – Învăț esperanto.
- Mi legas libron. – Citesc o carte.
- Ŝiaj floroj estas belaj. – Florile ei sunt frumoase.
N.B: În cazul în care substantivul este precedat de o prepoziție, este întotdeauna în cazul nominativ.
Adjectivele, gradele de comparație
Adjectivele în esperanto se acordă cu substantivul în număr și caz.
Câteva propoziții exemplu:
- Mi libro estas verda. – Cartea mea este verde.
- Ĉi tiuj floroj estas flavaj. – Aceste flori sunt galbene.
Adjectivele sunt puse de obicei înaintea substantivului (blua ĉielo – cer albastru).
Gradele de comparație se exprimă prin pli (mai mult) și plej (cel mai). Pentru comparație se folosește prepoziția ol (decât).
- La suno estas pli flava ol la luno. – Soarele e mai galben decât luna.
- La suno estas la plej flava. – Soarele este cel mai galben.
Pronumele personal, forma posesivă și de acuzativ
Pronumele personal trebuie inclus obligatoriu în esperanto, deoarece verbele nu sunt conjugate în funcție de persoană.
mi - eu ci - tu (sg.) li/ŝi/ĝi - el/ea ni - noi vi - tu/voi (sg. și pl.) ili - ei/ele
N.B: ci nu este folosit în limba actuală, vi este folosit atât pentru plural cât și pentru singular.
În propozițiile în care subiectul lipsește sau este impersonal, se folosește pronumele neutru ĝi:
- Ĝi estas la lernejo. – (Aceasta) Este școala.
- Jen la lernejo. – (Aceasta) Este școala.
În majoritatea cazurilor, se poate folosi jen în schimb.
Forma posesivă urmează regulile formării adjectivelor (se adaugă -a). Când pronumele este în cazul acuzativ, primește -n, ca substantivele.
Jen mia domo. – Aceasta este casa mea. Mi vidas vin. – Te văd (pe tine). Vi donu al mi vian plumon. – Îmi dai pixul tău.
Dacă pronumele posesiv este precedat de o prepoziție (al), se urmează aceeași regulă ca în cazul substantivelor (se trece la nominativ).
Pronumele reflexiv
În afară de pronumele personale de bază din esperanto, mai există un pronume reflexiv si, folosit pentru a se referi la sine, și pronumele oni, prin care se exprimă informații generale (ca se în română).
- Oni diras, ke via laboro estas bona. – Se spune că munca ta e bună.
- La homo razas sin. – Omul se rade.
Numeralul. Numeralul cardinal și ordinal
Numeralele de bază în esperanto sunt: unu, du, tri, kvar, kvin, ses, sep, ok, naŭ, dek, cent. În română: unu, doi, trei, patru, cinci, sașe, șapte, opt, nouă, zece, sută.
Zecile și sutele sunt formate prin combinarea numeralelor: kvincent – două sute, dudek – douăzeci, dek ok – optsprezece.
- Tricent sesdek kvin – Trei sute șaizeci și cinci
- La dua libro. – A doua carte.
- Duobla eraro. – Eroare dublă.
- Du kvaronoj. – Trei sferturi.
- Duopo – Pereche
- Mi donas al ili po du panoj. – Dau fiecăruia câte două pâini.
Verbele. Conjugarea verbelor
Verbul nu se schimbă în funcție de persoană sau număr. Există un sufix pentru fiecare aspect verbal. Forma de infinitiv se termină în -i.
Prezent: -as Trecut: -is Viitor: -os Condițional: -us Imperativ/Comandă: -u
Participiul se formează prin sufixe de-asemenea:
Activ prezent: -ant Activ trecut: -int Activ viitor: -ont Pasiv prezent: -at Pasiv trecut: -it Pasiv viitor: -ot
Toate formele pasivului folosesc verbul auxiliar esti (a fi).
manĝi – a mânca Mi manĝas. – Manânc. Mi manĝis. – Am mâncat. Mi manĝos. – Voi mânca. Mi manĝus. – Aș mânca. Manĝu! – Mănâncă! manĝant – mâncător La pomo estas manĝata. – Mărul este mâncat. (parțial) La pomo estas manĝita. – Mărul a fost mâncat. (total) La pomo estas manĝota. – Mărul va fi mâncat. (este pentru a fi mâncat)
Adverbele
Adverbele se formează adăugând sufixul -e la rădăcină. Comparația se face ca pentru adjective.
- La kato rapide kuras.
Pisica a fugit repede. - La kato pli rapide kuras ol la sciuro.
Pisica fuge mai repede decât veverița. - Sed la gepardo plej rapide kuras.
Dar ghepardul fuge cel mai repede.
Prepoziții
Toate prepozițiile sunt urmate de substantivul la nominativ.
- Mi kuiris ĝin por vi.
Am gătit asta pentru tine. - Mi legis la libron de la instruisto.
Am citit cartea profesorului.
Cuvinte compuse, formarea de cuvinte noi
În esperanto, lexicul poate fi extins combinând mai multe cuvinte într-un singur cuvânt nou. În funcție de sunetul noului cuvânt, se poate adăuga un o între cuvinte dacă primul este un obiect, sau un i dacă este o acțiune.
Ex: ami (a iubi) + plena (plin) = amiplena (plin de iubire)
Se mai pot forma cuvinte noi cu ajutorul sufixelor sau prefixelor.
Ex: bona (bun) – malbona (rău)
În cazul în care se dorește creearea unui termen nou, este recomandată folosirea cuvintelor și sufixelor existente în esperanto în loc de a împrumuta un nou cuvânt din altă limbă.
De exemplu, în loc de a împrumuta termenul englezesc, putem folosi verbul komputi (a calcula) cu sufixul -ilo (obiect). Astfel, obținem cuvântul komputilo (calculator, computer).
Negarea, formarea propozițiilor negative
Negarea se realizează cu ne. În cazul în care există un cuvânt negativ în propoziție, se omite folosirea repetată a lui ne.
- La muso ne estas granda.
Șoarecele nu este mare. - Li neniam manĝis la fromaĝon.
El nu a mâncat niciodată brânza.
Exprimarea direcției
Direcția poate fi exprimată prin folosirea acuzativului.
- Mia amiko iris Londonon.
- Prietenul meu a plecat la Londra.
Prepoziția multifuncțională
Există o prepoziție în esperanto care nu are un sens propriu, dar poate fi folosită în locul acuzativului. Seamănă cu modul în care prepoziția pe este folosită uneori în limba română.
- Li vetas je la ĉevaloj.
- El pune pariu pe cai.
Prepoziția aceasta este utilă pentru cuvintele care nu pot fi adaptate ușor în limba esperanto, cum ar fi unele nume proprii.
- Mi konas Popesku-on. / Mi konas je Popescu.
- Îl cunosc pe Popescu.
Omiterea vocalelor finale
Vocala finală a substantivelor sau a articolului poate fi omisă șî înlocuită cu un apostrof pentru estetică sau poezie. Nu se schimbă accentuarea cuvântului. Vocala finală nu poate fi înlocuită dacă substantivul este plural sau la acuzativ.
Ex: mia kor’ – mia koro – inima mea
- L’ espero, l’ obstino kaj la pacienco...
- Speranța, încăpățânarea și răbdarea...
Vocabular
Expresii comune, formule de salut și politețe
Bun-venit! Bonvenon! Salut! Saluton! Alo? Halo? Cum ești? / Ce mai faci? Kiel vi sanas/fartas? Foarte bine, mulțumesc. Și tu? Tre bone, dankon. Kaj vi? Nu ne-am văzut de mult. Dum longa tempo mi ne vidis vin. Cum te numești/vă numiți? Kio estas via nomo? Kiel vi nomiĝas? Mă numesc ... Mia nomo estas ... Mi nomiĝas ... De unde ești/sunteți? De kie vi estas? Sunt din ... Mi estas de ... Încântat de cunoștință. Agrablas renkonti vin. Estas plezuro renktonti vin Bună dimineața. Bonan matenon. Bună ziua. Bonan posttagmezon. Bună seara. Bonan vesperon. Noapte bună. Bonan nokton. La revedere! Ĝis (poste) / Adiaŭ Noroc! Bonŝancon! Noroc! / Sănătate! (la toast) Toston! / Sanon! Să ai/aveți o zi bună! Bonan tagon al vi! Poftă bună! Bonan apetiton! Drum bun! Bonan vojaĝon! Scuze. Mi bedaŭras. Te/Vă rog. Mi petas. Mulțumesc. Dankon. / Dankegon. Cu plăcere. Nedankinde. Felicitări! Gratulojn! Ajutor! Helpon!
Comunicare, limbi străine
Da / Nu Jes / Ne Înțelegi? / Înțelegeți? Ĉu vi komprenas? Înțeleg. Mi komprenas. Nu înțeleg. Mi ne komprenas. Poate. Eble. Nu știu. Mi ne scias. Vă rog vorbiți mai încet. Bonvolu parolu malpli rapide. Vă rog repetați. Bonvolu ripeti tion. Vă rog să o scrieți. Bonvolu ĝin skribi. Vorbiți esperanto? Ĉu vi parolas Esperanton? Vorbiți engleza / franceza / româna? Ĉu vi parolas la anglan / francan / rumanan? Da, puțin. Jes, iomete. Învăț. Mi lernas. Învăț esperanto. Mi lernas Esperanton. Cum se spune ... în esperanto? Kiel oni diras ... en Esperanto? O limbă nu e niciodată de ajuns. Unu lingvo neniam sufiĉas.
Emoții, sentimente, stări
vesel, trist - ĝoja, malĝoja calm, nervos - trankvila, nervoza / maltrankvila frică, speriat - timo, timigita plăcere, iubire - plezuro, amo Îmi place ... - Mi ŝatas ... Nu îmi place. - Mi ne ŝatas ĝin. Iubesc ... - Mi amas ... Vreau ... - Mi volas ... Sunt (stare) - Mi estas (adj.) Mă bucur. - Mi ĝojas. Sunt fericit. - Mi estas ĝoja.
Culori
roșu - ruĝa mov / violet - viola / pruna roz - roza portocaliu - oranĝa galben - flava verde - verda albastru - blua gri - grisa alb, negru - blanka, nigra
Vremea și timpul
este cald / frig. - estas varme / malvarme. este însorit / ploios / noros. - estas sune / pluvega / nuba. plouă. / ninge. - pluvas. / neĝas. ceață / vânt / furtună - nebulo / vento / ŝtormo umbrelă - ombrelo azi, mâine, poimâine - hodiaŭ, morgaŭ, post morgaŭ când? - kiam? acum. / mai târziu. - nun. / poste. / pli poste. cât este ceasul? - kioma horo estas? / kiom estas la horo? este ora ... - estas la ... (horo) este ora patru. - estas la kvara. dimineața - matene ziua - tage după amiaza, seara - posttagmeze, vespere noaptea - nokte luni - lundo marți - mardo miercuri - merkredo joi - ĵaŭdo vineri - vendredo sâmbătă - sabato duminică - dimanĉo
Anotimpuri, lunile anului
primăvara - printempo vara - somero toamna - aŭtuno iarna - vintro ianuarie - januaro februarie - februaro martie - marto aprilie - aprilo mai - majo iulie - julio iunie - junio august - aŭgusto septembrie - septembro octombrie - oktobro noiembrie - novembro decembrie - decembro
Familia
mama, tata - patro, patrino frate, soră - frato, fratino bunic, bunică - avo, avino unchi, mătușă - onklo, onklino copil, fiu, fiică - infano, filo, filino soț, soție - edzo, edzino nepot, nepoată - nevo, nevino verișor, verișoară - kuzo, kuzino
Alimente, mâncare.
apă - akvo suc, cola - suko, kolao limonadă, sirop - limonado, siropo cafea - kafo cocteil - koktelo ceai - teo vin, bere - vino, biero whisky, gin - viskio, ĝino gheață - glacio pâine - pano brânză - fromaĝo ciocolată, vanilie - ĉokolado, vanilo biscuit - biskvito tort, prăjitură - kuko, kuketo gogoașă - benjeto burger - burgero fructe, dulceață, gem - fruktoj, dolĉeco, marmelado pui, vită, miel, porc - kokido, bovaĵo, ŝafido, porko
Mașini, transport
mașină - aŭto mașină de poliție - policaŭto ambulanță - ambulanco pompieri - fajropumpilo elicopter - helikoptero autobuz - aŭtobuso camion - kamiono taxi - taksio avion - aviadilo tren - trajno vapor/navă - ŝipo barcă - boato
Animale și plante
câine, pisică - hundo, kato pasăre - birdo gândac, fluture - skarabo, papilio șarpe - serpento broască - rano lup, vulpe - lupo, vulpo leu, leopard - leono, leopardo urs - urso floare - floro păpădie - leontodo mușețel - kamomilo trandafir, crin - rozo, lilio lalea, bujor - tulipo, peonio busuioc - bazilio mentă - mento ghimbir - zingibro
Părți ale corpului uman
ochi - okuloj nas - nazo gură - buŝo buză - lipo obraz - vango cap - kapo urechi - oreloj păr - hararo mâini - manoj picior - piedo
Natură, peisaj
copac - arbo munte, deal - monto, monteto lac - lago pădure - arbaro plajă - plaĝo peșteră - kaverno pământ - tero noroi - koto fân - fojno zăpadă - neĝo
Sărbători, urări
An nou fericit! - Feliĉan novan jaron!
La mulți ani! - Feliĉan datrevenon!
Feliĉan naskiĝtagon!
Paște fericit! - Feliĉan Paskon!
Hristos a înviat! - Kristo levigis!
Adevărat a înviat! - Vere levigis!
Crăciun fericit! - Ĝojan Kristnaskon!
„Tatăl Nostru” în esperanto.
Patro nia, kiu estas en la ĉielo, sanktigata estu Via nomo. Venu Via regno. Fariĝu Via volo kiel en la ĉielo, tiel ankaŭ sur la tero. Nian panon ĉiutagan donu al ni hodiaŭ. Kaj pardonu al ni niajn ŝuldojn, kiel ankaŭ ni pardonas al nian ŝuldantojn. Kaj ne konduku nin en tenton, sed liberigu nin de la malbono. Ĉar Via estas la regno kaj la potenco kaj la gloro eterne. Amen.